Anunţ!

Asociația noastră începe următoarele cursuri/grupe:
- cu adolescente, având tema: "Ce trebuie să ştie o fată" (iar în cadrul grupului se vor discuta probleme ale adolescenţei, chestiuni care ţin de igiena personală, bunele maniere, etc.)
- cu femei (unde se vor discuta probleme de cuplu, de creşterea copiilor, etc.)
- grup de părtăşie cu familii (cupluri)
- club de lectură creştină şi nu numai
- curs de croitorie
- ocultismul şi pericolul pe care îl reprezintă
Specificăm: întâlnirile sunt săpatămânale. Cursurile sunt gratuite, se desfăşoară la domiciliul nostru (în Hunedoara) şi vă rugăm să ne contactaţi la adresa: elena_reinerth7@yahoo.com
Vă aşteptăm cu mult drag!

DONEAZĂ 2%/ Donate

Datele noastre sunt:
Asociaţia Creştin Umanitară Flacăra Speranţei, cod fiscal 23898629, cont bancar RO32BTRL06301201P92687XX, Banca Transilvania.
Our datas: bank account RO32BTRL06301201P92687XX Tansilvania Bank.

joi, 4 decembrie 2014

Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit

"Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta" este un verset drag inimii mele. Zi de zi îmi dau seama de câtă înţelepciune am nevoie să gestionez corect chestiunile vieţii, mai ales în ce priveşte relaţiile, dar nu numai. Unii oameni fac tot ce pot să strice şi să plece, alţii fac tot ce pot sa rămână. Depinde doar de noi să facem ceea ce trebuie. Dumnezeu e credincios. Omul nu prea. Când iau o decizie trebuie să stau înaintea Domnului pentru că numai El ştie răspunsul, altfel... voi regreta. Să ne ajute Dumnezeu să-I cerem sfatul înainte de a lua o decizie, oricare ar fi ea. "Nu te bizui pe înţelepciunea ta" ar trebui să fie rostit întreaga zi dacă vrem să fie bine. Nu putem iubi oamenii fără dragostea lui Dumnezeu, dar cu El putem. Chiar şi aici avem nevoie de înţelepciune. Unii oameni nu au nevoie de iubirea noastră şi trebuie lăsaţi în pace. Domnul spune în Cuvântul Lui: "Eu stau la uşă şi bat...". El nu intră neinvitat. Nici noi nu ar trebui să facem asta. Nu poţi intra cu bocancii în viaţa unui om, dacă el nu te invită înăuntru. Lucrurile astea se văd, nu trebuie spuse, dar atunci când sunt spuse, trebuie să ne retragem. E de bun simţ. Dacă omul nu ne vrea, iar faptele şi vorbele spuse de el arată asta clar (chiar şi tăcerea este un mesaj cât se poate de răspicat) nu ne rămâne decât să ne vedem de drum. Până la urmă, fiecare dă socoteală înaintea lui Dumnezeu şi nu suntem puşi să judecăm pe nimeni. Cine alege să rămână închis şi să-şi plângă de milă se minte pentru că se dă pe mâna celui rău şi îi crede minciunile. Caută justificare la cei ca el şi sprijin acolo. Nimeni nu poate sta singur şi omul se va îndrepta spre cei care simt şi gândesc la fel ca el. Cine se aseamănă se adună, bine zice proverbul. Viaţa unui om este suma faptelor sale. Vorbele sunt egal cu zero atâta timp cât nu dovedeşte cu viaţa lui ceea ce spune. Don Clowers spunea într-o conferinţă: "Caracterul unui om se dovedeşte în 6 luni". Uneori nu este necesar nici măcar atât, omul se deconspiră imediat. Cu toţii avem micile noastre probleme, suntem pe acest pământ să creştem în imaginea lui Cristos. Dacă am vreo certitudine în viaţă, atunci aceea este că Dumnezeu nu se schimbă şi ceea ce promite, face. Sunt momente când trebuie să privim ţintă la El şi atât, să nu ne lăsăm distraşi de alţii sau de circumstanţele lor. Să nu privim la opinia nimănui, ci doar la a Domnului. Lui să Îi aducem mulţumire prin ascultare de El. Şi El nu ne va lăsa singuri. Ne va aduce oameni lângă noi care să ne sprijine, să ne înveţe, să ne ajute să creştem. Şi dacă nu ar fi nimeni, El ne-a promis că nu ne va lăsa, ci va fi cu noi în toate zilele. Oamenii vin şi oamenii pleacă. El rămâne! Oamenii au motivele lor pentru care ni se alătură. El este sincer şi dezinteresat, urmăreşte doar binele nostru. Oamenii judecă, acuză şi condamnă, vânând greşeli, Domnul mângâie, ridică, zideşte şi corectează. El nu e om să fie supus greşelii. El e perfect şi ne cere şi nouă să fim ca El, să fim buni, să fim sfinţi iar asta ţine de alegerea noastră. El e drept şi noi trebuie să fim ca El şi să căutăm dreptatea Lui. El iartă, dar nu aşa ca noi, ci şterge totul, El spune totul la timp, nu ascunde gunoiul sub covor. El e adevărul şi, dacă spunem că suntem creştini înseamnă că şi noi trebuie să spunem numai adevărul. Creştin înseamnă ucenic al lui Cristos. Ce păcat că pentru mulţi acest nume şi-a pierdut greutatea! Dar, slavă Domnului că unde este El minciuna nu rămâne în picioare, nici întunericul, nici confuzia. Să ne rugăm pentru prinşii de război şi pentru cei căzuţi ca să se poată rupe din cercul lor vicios în care îi ţine firea şi să se întoarcă la Dumnezeu cu toată inima. El îi aşteaptă cu braţele deschise. Cu toţii am avut asemenea momente de rătăcire, dar Domnul ne-a primit înapoi. Când ne-am băgat minţile în cap şi ne-am pocăit renunţând la "dreptatea" noastră, El a lucrat. În ultimele trei săptămâni L-am văzut pe Domnul făcând lucruri mari. Am văzut oameni regretând sincer neiertarea, renunţând la judecată şi primindu-şi vindecarea şi restaurarea totală. Domnul e credincios, dar nu ne forţează să trăim liberi. El ne spune ce avem de făcut şi aşteaptă să ne dorim noi libertatea. Cine nu este liber nu trăieşte conform adevărului, pentru că adevărul ne face liberi. Cine nu trăieşte liber trăieşte în minciună, alege să creadă mai bine minciuna firii lui nemulţumite de cine ştie ce, decât să-L creadă pe Dumnezeu pe cuvânt!  Diavolul pune juguri grele pe noi, aduce boli şi neputinţe care sunt rezultatul neiertării, bârfei, judecăţii, idolatriei. Numai dacă ne pocăim sincer şi renunţăm la felul nostru deşert de vieţuire, Domnul ne restaurează. Restaurarea nu este pentru toţi, doar pentru cei care o cer. Domnul e bun şi credincios.  „Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă.” Să ne ajute Dumnezeu să vedem asta şi să o trăim zilnic în vieţile noastre!


Niciun comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...