marți, 1 iulie 2008

Dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu 4

Oare de ce oamenii dau vina pe Dumnezeu atunci când nu le merge bine? Tot ce se întâmplă sunt rezultatele alegerilor noastre. Uneori, nu depinde de noi, dar nici atunci nu ar trebui să-L acuzăm pe Dumnezeu, ci să-L întrebăm doar de ce şi care este scopul pentru care trecem pe acolo. Dacă suntem oameni ai credinţei, nu ar trebui să punem la îndoială nimic din ce face Dumnezeu. Şi, mai ales, nu ar trebui să mai permitem fricii să ne controleze acţiunile şi gândurile, pentru că Împărăţia lui Dumnezeu este linişte şi siguranţă. Teama ne paralizează şi ne ţine pe loc, pe când Dumnezeu vrea să ne transforme, să ne restaureze, să ne crească şi temându-ne, ne împotrivim lucrării Duhului Sfânt şi devenim indisponibili pentru Dumnezeu. Atunci când Dumnezeu lucrează cu noi ca să ne îndepărteze "scoarţa", s-ar putea ca acest proces să fie dureros, pentru că e ca orice lucru nou, necunoscut şi ne produce teamă. Orice naştere produce durere, deci şi naşterea din nou, dar orice naştere produce viaţa şi noi dorim viaţa. Suferinţa "şlefuirii" vine şi din frustrarea care se naşte din faptul că voia lui Dumnezeu este diferită de a omului iar atunci când dorim să-I facem voia, trebuie să ne supunem Lui. Supunerea duce la frângerea mândriei şi ăsta este un proces dureros. Şi dacă credinţa este şi speranţă, atunci aşteptăm ceva ce nu avem, iar asta întăreşte răbdarea şi creşte credinţa. Când Dumnezeu promite ceva, se ţine de cuvânt, iar noi trebuie să aşteptăm împlinirea promisiunilor Lui, la timpul ales de El, iar atunci când apar frustrări, trebuie să le exprimăm prin conversaţia cu El, în rugăciuni, pentru că El doreşte să ştie cum ne simţim noi când trecem prin acest proces, nu că n-ar ştii, dar este mai bine pentru noi ca să dăm glas acestor lucruri şi să nu le acumulăm, pentru că El este un Tată bun şi îngăduitor. Dacă Îi spunem Lui toate nemulţumirile noastre, El ne va arată calea să le rezolvăm, nu ne va lasă să ne chinuim. Dacă ne învăţăm lecţia, nu va mai fi nevoie să trecem pe acolo.
Dumnezeu este atotputernic şi ar putea face totul singur, dar a ales să ne implice şi pe noi în lucrările Lui, în planul Lui. Câtă dragoste! Aşa cum mama îşi ia fata cu ea în bucătărie s-o pregătească pentru viaţă, iar tatăl îşi ia fiul cu el când meştereşte la maşină sau repară ceva, aşa şi Dumnezeu, ca un Tată bun, chiar dacă de multe ori va "curăţa" după noi, ca mama după fiică, ne lasă să ne "murdărim" pe mâini, ca să învăţăm din proprie experienţă.
Schimbarea trebuie să plece din interior. Când nu eşti liber în interior, nu vei putea fi nici în exterior. Înainte de a fi învingător, trebuie să te vezi învingător, prin credinţă. Trebuie să proclami, să declari domnia lui Dumnezeu peste viaţa ta şi că, împreună cu El vei fi biruitor, pentru că a promis! Şi asta este cu totul altceva decât autosugestie, autocontrol, este puterea lui Dumnezeu, sunt promisiunile Lui care devin realitate pentru noi!

Niciun comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...